Edith și Amina exersează întoarcerea din trei mișcări. Repetă chiar în fața casei mele, unde strada se termină cu o buclă. Zăpada a fost curățata de pe străzi și alei, iar ceea ce a mai rămas s-a murdărit de la cizmele trecătorilor. Pe marginea drumul se înalță mormane cenuștiu-gălbui. Doar lanul de grâu s-a păstrat alb imaculat. Probabil că nu o să mai ningă până la sfârșitul lui ianuarie sau până în februarie. Iernile noastre, toata lumea spune, nu mai sunt ca altădată.
Amina încetinește și frânează brusc. Deodată, lasă geamul portierei în jos, și strigă. Flutură din mână chiar daca e imposibil sa mă vadă. Flutură din mână, poate sunt aici, stând in fața chiuvetei, ascunzându-mă în plină zi, ca o stafie.
Nell Freudenberger, Unde Estul întâlnește Vestul, traducere de Irina Vainovski-Mihai, în Cei mai buni tineri romancieri americani, Ed. Leda, 2009



Două gemete:
Mereu alegi, cred, cele mai interesant paragrafe. Chiar as vrea sa citesc cartea asta.
O zi frumoasa!
O sa-ti placa :)
Un geamăt face cât o mie de cuvinte. Trimiteţi unul...